Tara Hategului a jucat un rol extrem de important in conturarea identitatii nationale a romanilor si in conturarea hartii Romaniei de astazi. In diferite perioade istorice formatiunile politice din aceasta regiune au marcat principalele etape de dezvoltare istorică a societatii daco-romane si apoi romanesti.

In perioada dacica, pe teritoriul Tarii Hategului s-a dat una dintre cele mai sangeroase batalii daco-romane, la Tapae. De altfel, aici existau doua linii de aparare, una de 2 km pentru a apara Tara Hategului, pe culoarul Bistrei, la Tapae si Ciuclovina-Ponorici, cea de-a doua, pentru a apara Sarmizegetusa Regia dinspre Tara Hategului, de 2.5 km. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, acestia au fondat orasul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe teritoriul Tarii Hategului, capitala regiunii Dacia. Aici s-a aflat castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix.

Momentul 1247 marchează începutul desprinderii Ţării Haţegului de voievodatul lui Litovoi şi al integrării sale în Regatul Ungar. Momentul nu a decurs fara lupte, iar legenda Raului Barbat este legata de aceste lupte.

În 1764, o parte a Ţării Haţegului a fost militarizată, în cadrul Regimentului I de Graniţă, cu sediul la Orlat. 

Perioada în care Ţara Haţegului face parte din graniţa militară coincide cu o dezvoltare fără precedent a oraşului Haţeg. , dacă în 1785-1786 acesta număra doar 400 de locuitori, în mai puţin de 50 de ani populaţia creşte de zece ori, ajungând în 1829-1831 la 4.000 de persoane, cifră care făcea din Haţeg cel mai mare oraş al comitatului Hunedoara, mai mare decât capitala comitatului, Deva, dar şi decât unele din oraşele libere regeşti, cum ar fi Alba Iulia sau Sebeş.

Tot din perioada imperială datează o serie de conace dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor castele, cum sunt cel de la Nălaţ-Vad (oraşul Haţeg), sau Săcel, ultimul aparţinând celebrei familii nobiliare Nopcsa. Ambele sunt în acest moment într-o stare gravă de degradare. Conace din această perioadă mai există în comuna G-ral Berthelot sau în Peşteana.

Şi castelul Kendeffy din Sântămăria-Orlea a primit actuala înfăţişare tot în această perioadă, în 1782.

Tara Hategului, Hátszegvidék, Hatzak sau Wallenthal, ocupa depresiunea cu acelasi nume, imprejmuita de Muntii Retezat la Sud, Muntii Sureanu la E si NE, Muntii Tarcu la Vest si Muntii Poiana Rusca la Nord. In total Tara Hategului se intinde pe o suprafata de 1300 m^{2 .}

Capitala regiunii este orasul Hateg. Accesul se face prin cele trei porti: Valea Streiului dinspre orasul Simeria, pe Valea Bistrei, prin Portile de Fier ale Transilvaniei dinspre Banat, Pasul Merisor Banita dinspre Petrosani. Din punct de vedere etnosociologic si lingvistic Tara Hategului este insa mai intinsa, ea cuprinzand si asezarile de pe valea Streiului inferior pana la varsarea acestuia in Mures, inclusiv orasul Calan.

Localitatile principaleinfara Hategului, comuna Pui, comuna Rau de  Mori, Comuna Totesti, Comuna Densus, Comuna Samizegetusa, Comuna Santamaria-Orlea, Comuna Baru, Comuna Salasu de Sus, Comuna Rachitova, Comuna General Berthelot.